Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Făgărasilor, este renumită ca un loc de reculegere, mângâiere şi întărire sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaş sfânt.

– în anul 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între anii 1688-1714, a zidit în piatră o mănăstire pe locul unei bisericuţe de lemn.
– Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan, a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfinţirea a fost facută în anul 1946, după război. Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii mănăstirii se încadreaza întru totul în stilul brâncovenesc, stil apărut la sf. sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea în Ţara Românească.
– I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală a rezidit din temelie incinta Mănăstirii Brâncoveanu, lucrare începută în anul 1985. Sub îndrumarea sa directă s-au facut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească.

Mănăstirea Brâncoveanu este cunoscută prin :

• atelierul de pictură pe sticlă, fiind cea mai importantă şcoală de pictură din ţară 
• muzeul ce cuprinde colecţii de picturi vechi pe sticlă, aparţinând secolelor XVIII-XIX
• fântâna “Izvorul Tămăduirii”, cea mai veche piesă din incinta mănăstirii, în jurul căreia de-a lungul timpului s-au ţesut întâmplări miraculoase şi legende